Află din articolul nostru care sunt factorii care determină apariția cariilor și etapele în care are loc degradarea smalțului, precum și modul în care acționează bacteriile asupra leziunilor existente și vei ști ce trebuie să faci pentru a te proteja acestea.
Caria dentară reprezintă o leziune la nivelul dintelui. Iniţial apare pata de smalţ (smalţul fără luciu), apoi zona se îngălbeneşte treptat, apoi are loc eroziunea superficială în smalţ, care dacă nu e tratată ajunge în profunzime până la nivelul pulpei dentare. Putem descrie pe scurt, caria superficială sau caria profundă (proces carios care a pătruns în camera pulpară). Există şi complicaţii: infecţii endodontice, în care poate apărea gangrena pulpei dentare, abcese sau flegmoane. Factorul determinant este reprezentat de bacterii, iar elementul de bază care duce la evoluţia cariei este placa bacteriană. Streptococul Mutans este o bacterie care se găseşte în cavitatea orală şi care transformă zaharul din cavitate în acid lactic, compus care atacă smalţul dinţilor.
Teoria acidogenă Miller arată rolul factorilor favorizanţi: regimul alimentar (cel mai important), malpoziţiile dinţilor, disfuncţii de ocluzie, în general toți factorii care creează o zonă de retenţie, unde se adună placă bacteriană mai abundentă. Alimentele care favorizează cariile sunt cele bogate în glucide. Acestea determină activarea glucidolitică a Streptococilor cu Ph către aciditate. Streptococii precipită, au aderenţă mare pe dinţi, şi vor forma aglomerări mari de bacterii, iar Ph-ul acid favorizează grefarea altor specii din grupa lactobacililor. Dacă acest Ph acid se menţine mult timp într-o zonă, se declanşează reacţii de apărare a așa-numitor sistem-tampon.
Acestea au rolul de a neutraliza atacurile acide bacteriene, dar de cele mai multe ori sunt depășite, rezultând dizolvarea hidroxiapatitei din smalţ. Din cauza dizolvării are loc eroziunea smalţului, ceea ce duce la apariţia cariilor superficiale. Ulterior, bacteriile lactice care întâlnesc aciditate, contribuie la agravarea leziunii până la nivelul pulpei dentare. Bacilii astfel formaţi vor acţiona la nivelul pulpei, atacând proteinele pulpei dentare. Acest proces duce la avansarea leziunii în profunzime, favorizând grefarea bacteriilor anaerobe. Aportul de carbohidraţi determină creşterea proceselor fermentative, cu scăderea Ph-ului, ceea ce favorizează dezvoltarea bacteriilor. Mecanismul acidogen intervine imediat după mese. Rolul principal îl au Streptococii din grupa Mutans, iar factorii favorizanţi sunt aciditatea şi alimentaţia.
